Istoric

Activitatea interbelică

În primăvara anului 1929, în data de 20 Mai, la Bucureşti ia fiinţă oficial primul Club Rotary din România, din iniţiativa lui Christian Penescu-Kertsch, care a devenit şi cel dintâi preşedinte. Acesta este urmat imediat de clubul Rotary din Timişoara (24 Mai). Scopurile şi idealurile rotariene sunt înţelese şi acceptate de elita intelectuală a ţării, din toate domeniile de activitate - ştiinţă, artă, afaceri - rezultatul fiind înfiinţarea a încă şapte cluburi la Braşov, Cernăuţi (ambele în 1930), Arad (1933), Câmpina și Iaşi (1934), Cluj (1935) și Ploieşti (1936). Cu nouă cluburi, în anul 1936, se crează un district românesc, care primeşte numărul 84.
 
Efectul activităţilor şi acţiunilor rotariene începe să se vadă pe întreg teritoriul ţării. Rotary românesc interbelic s-a ocupat de proiecte educaţionale şi din domeniul sănătăţii copiilor, de căutare de locuri de muncă pentru tineri bolnavi sau cu handicap, dar şi de construcţia unui refugiu pentru schiori în munţi. Dar, în plin avânt, mişcarea rotariană este interzisă, în 1939, de către regimurile totalitare, în toată zona central-est-europeană.

Formarea noului District 2241

În anul 1992, cu sprijinul rotarienilor francezi, se reînființează Clubul Rotary Bucureşti. Ca şi prima dată, el va fi urmat imediat de clubul din Timişoara, pentru ca în luna iunie 1996 să existe în România 13 cluburi care făceau parte din Districtul 1660 din Paris.

La 1 iulie 1996, România depăşeşte o a doua barieră administrativ-teritorială fiind desemnată de către Rotary International drept "zona de expansiune rotariană", împreună cu Republica Moldova. Tot Boardul (consiliul de administrație) al Rotary International îl desemnează pe rotarianul elveţian Jorg Tschopp drept "administrator prezidenţial pentru expansiune". Rezultatul este impresionant: în mai puţin de trei ani, numărul cluburilor ajunge la 30.
 
Se înregistrează şi două premiere absolute: primul Club Rotary la Chişinău şi cel de-al doilea club de gen într-un oraş românesc, în capitală înfiinţându-se şi Clubul Rotary București-Continental. Acţiunile rotariene au adus în România şi Moldova aproape şase milioane de dolari în şase ani, drept pentru care reobţinerea statutului de district a devenit un imperativ.

Acest eveniment s-a petrecut la 1 septembrie 1999, când Boardul Rotary International, condus de preşedintele Carlo Ravizza, a decis că în România şi Republica Moldova, cluburile Rotary vor face parte din propriul lor district, numărul 2241. După Polonia (1998), Cehia și Slovacia (reunite într-un singur district în 1999), a fost rândul ţărilor de limbă română, să-și constituie district, onoare de care nu s-au mai bucurat alte ţări din estul Europei.
 
decembrie 2020
L J L M F S D
30
01
02
03
04
05
06
07
08
09
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
01
02
03